SPECII LEMNOASE DE INTERES FORESTIER SI ORNAMENTAL

Specii lemnoase de interes forestier si ornamental
I. INTRODUCERE Dendrologia se ocupa cu studiul plantelor lemnoase sub aspectul caracterelor morfologice, arealului, cerintelor ecologice. In mod conventional, plantele lemnoase sunt impartite in arbori, arbusti, subarbusti.

Arborii sunt plante lemnoase cu tulpina inalta, groasa si diferentiata in trunchi si coroana, atingand inaltimi de cel putin 7 m, putand fi:

· arbori de marimea I, care depasesc 25 m inaltime;

· arbori de marimea a II-a, cu inaltimi intre 15-25 m;

· arbori de marimea a III-a, cu inaltimi intre 7-15 m.

Arborii forestieri, cresc de obicei in paduri; arborii ornamentali sunt cultivati pentru insusirile lor estetice, cu mentiunea ca speciile forestiere au si remarcabile calitati ornamentale; pomii fructiferi sunt tot plante lemnoase, dar produsul lor principal il constituie fructele.

Forma arborilor difera in functie de specie. Arborii izolati prezinta tulpina scurta si puternic ingrosata la baza, coroana mult dezvoltata in largime coboara spre sol. Forma forestiera a arborilor se deosebeste printr-o tulpina dreapta, inalta, cilindrica, curatata de crengi pana la mari inaltimi si o coroana restransa, concentrate spre varful tulpinii.


Arbustii sunt plante lemnoase cu inaltimi de cel mult 7 m, avand tulpina ramificata chiar de la suprafata solului. Arbustii cu inaltime redusa, de maxim 1 m, deseori cu tulpini taratoare, sunt denumiti arbusti pitici (Vaccinium vitis-idea – merisor, Vaccinium myrtilus – afin, Salix sp. – salciile pitice etc.).


Subarbustii sunt plante cu tulpina lemnoasa numai la baza, iar varfurile sunt ierboase, inghetand iarna (drobul etc.).


Radacinile arborilor se pot raporta la trei tipuri de baza, dupa adancimea la care pivotal patrunde in sol si dupa marimea si orientarea radacinilor secundare fata de radacina principal:

· inradacinare pivotanta sau profunda – radacina principala este net evidentiata patrunzand in sol la adancimi mari;

· inradacinare trasanta sau superficial – radacina principala slab dezvoltata, iar cele secundare bine dezvoltate lateral;

· inradacinare pivotant-trasanta – are in aceeasi masura dezvoltate atat pivotul cat si radacinile secundare.

Totodata sistemul de inradacinare variaza in functie de varsta arborilor si insusirile fizice ale solului. Astfel, la o serie de specii, arborii tineri au pivotul mai bine exprimat decat cei batrani. Pe soluri nisipoase, afanate, bogate in elemente minerale, radacinile se dezvolta adesea mai puternic decat pe soluri cu umiditate in exces, pseudogleice, chiar si speciile cu inradacinare pivotanta, cum ar fi stejarul, radacinile pot ramane superficiale, concentrate in orizonturile superioare, mai zvantate.


Scoarta arborilor tineri este neteda. Cu varsta, tesuturile moarte de periderm, suber, parenchim sau liber formeaza niste ingrosari ale scoartei numite ritidom; acesta se poate exfolia circular (mesteacan, cires), in fasii longitudinal (tuia) sau sub forma de solzi (molid, mar); la unii arbori ritidomul nu se exfoliaza si prezinta crapaturi caracteristice (cer, ulm de camp, nuc). Unele specii au scoarta subtire si neteda, datorita tesuturilor generatoare superficial ce persista toata viata arborelui. Speciile se pot deosebi intre ele dupa aspectul scoartei; tot dupa scoarta se apreciaza uneori varsta arborelui.


Frunzele sunt simple sau compuse, de diferite tipuri. Dureaza, in conditiile climatului temperat, de primavera pana toamna (la arborii foiosi), fiind numite caduce sau cazatoare, sau in numar de 2-12 ani, in functie de specie (la majoritatea coniferelor), fiind numite persistente sau sempervirescente (acestea cad treptat, astfel arborele ramane totdeauna verde). La unele specii de foioase (fag, stejar) toamna frunzele, desi uscate, nu cad intotdeauna, mentinandu-se pe ramuri pana primavera, mai ales la exemplarele tinere. Aceste frunze se numesc marcescente. Inainte de cadere, frunzele isi schimba culoarea, devenind galbene, rosii sau ruginii, fapt ce intereseaza la alegerea si gruparea arborilor ornamentali in parcuri.


Florile pot fi hermafrodite sau unisexuate; dupa modul de reparazitare a florilor pe arbore se diferentiaza flori unisexuate monoice (de fapt arbori monoici), cand pe acelasi exemplar apar si flori mascule si flori female, separate intre ele (molid, fag, gorun) sunt unisexuat dioice (respectiv arbori dioici) cand florile unisexuate mascule se gasesc pe exemplare diferite de cele ce poarte flori female (tisa, plop, salcie).


Dupa polenizare si fecundare in floarea angiospermelor se produc o serie de modificari profunde, unele invelisuri se usuca si cad, ovarul devine fruct, iar ovulele dau nastere semintelor. La gimnosperme, ovulele nefiind inchise in ovar, samanta ramane descoperita intre solzii conului. Conul gimnospermelor nu este considerat un fruct adevarat ci numai un organ de fructificatie. Solzii conurilor sunt lemnosi, pielosi sau carnosi.



II. ARBORII

Increngatura Pinophyta (Gymnospermatophyta)

Ordinul Coniferales

Familia Pinaceae

· Abies alba – brad alb

· Abies nordmanniana – brad de Caucaz

· Abies concolor – brad argintiu

· Abies cephalonica – brad de Grecia

Genul Picea

· Picea abies – molid, molift, brad rosu

· Picea pungens – molid intepator

· Picea orientalis – molid de Caucaz

Genul Larix

· Larix decidua – larice, zada, crin

Genul Pinus

· Pinus montana

· Pinus sylvestris …

www.hermannstadt.info.ro | | 2010-12-31 | Vezi pagina profil www.hermannstadt.info.ro

• Slabeste acum! Intreaba-ma cum!
• www.herbalplus.ro
• Site de nutritie si solutii de slabire rapida si eficienta. Herbalplus Romania ...

• Adauga site la pachetul Standard
• Siteul tau poate fi listat preferential daca il inscrii in pachetul Standard (5 EUR/luna)...